SFÂNTUL ILIE

Ziua de 20 Iulie a fiecarui an.

Sărbătorit în ziua de 20 iulie a fiecărui an, Sfântul Ilie, Ilie Proroc sau Sânt-Ilie este cunoscut ca cel care a legat ploile trei Sânt-Ilie este cunoscut ca cel care a legat ploile trei ani și șase luni, a înmulțit untdelemnul văduvei, l-a înviat pe fiul acesteia, a fost hrănit de corbi în pustiu și a fost înălțat la ceruri într-un car de foc. Un om bun la suflet, dar foarte iute din fire, Ilie a fost ispitit de diavol știind că acesta se mânie ușor, să își ucidă părinții. Pentru a-și ispăși păcatul de moarte, Ilie s-a supus la felurite cazne, trăind timp de 40 de ani într-un bordei sărăcăcios, aruncându-se în flăcările unui rug alcătuit din lemne strânse timp de 9 ani și mergând în genunchi pentru a căra apă cu gura și a uda un pom uscat. În tot acest timp s-a rugat lui Dumnezeu să-i

Sfantul Ilie

Sfantul Ilie

dea putere să lupte împotriva demonilor. Ascultându-i ruga, Dumnezeu l-a ridicat la ceruri, l-a așezat printre sfinți și i-a dăruit un car de foc tras de 2 ori 4 cai înaripați și un bici de foc cu care să pedepsească dracii. Împins de o ură năvalnică față de creaturile întunericului care l-au făcut să-și omoare părinți, Sfântul Ilie a devenit astfel spaima tuturor diavolilor. Înverșunarea Sfântului Ilie era atât de mare încât distrugea toți diavolii care îi ieșau în cale, neascultând vorba lui Dumnezeu de a mai lăsa ,,câțiva de sămânță” pentru păcatele oamenilor. În cer, Sfântul Ilie cutreieră norii, fulgeră și trăsnește dracii cu biciul său de foc, pentru a-i pedepsi pentru răul care i l-au pricinuit. Și, pentru ca dracii să scape de biciul Sfântului Ilie, înspăimântați, se ascund pe pământ prin copaci, pe sub steașina caselor, în turlele bisericilor și chiar in trupul animalelor, Sfântul Ilie trăsnește năprasnic, pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei. Așa se face că atunci când fulgeră și tună, oamenii cred că Sfântul Ilie a mai prins și a omorât încă un diavol. Tunetul este zgomotul pe care îl face carul sfântului atunci când brăzdează cerul. Pentru că roțile carului au zimți, sparg cerul și aduc ploaia. Sfântul Ilie mergea atât de tare cu carul lui prin cer încât a cutremurat și tronul lui Dumnezeu. Neascultarea dar mai ales forța titanică a sfântului, care despica cerul și pământul zguduind însăși tronul celui de sus, a făcut ca Dumnezeu să-i mai potolească mânia Sfântului Ilie, luîndu-i puterea dint-o mână și dintr-un picior. De teama pagubelor (trăznete, ploaie puternică, grindină), în această zi oamenii nu lucrează ci îl sărbătoresc pe Sfântul Ilie, mai ales cojocarii și stuparii, Sfântul fiind considerat și patronul
Sfantul Ilie

Sfantul Ilie

apicultorilor. În acestă zi se recoltează mierea de la albine, activitate denumită și ,,retezatul stupilor”. Retezatul stupilor nu se face dacă sărbătoarea pică intr-o zi de: luni, miercuri, vineri sau duminecă și nici înt-un caz de către femei. Recoltatul mierii se face numai de către bărbați, îmbrăcați în haină de sărbătoare și ajutați ce către un copil. După recoltarea mierii, gazda casei invită vecinii să deguste mierea cea nouă și să bea horincă îndulcită cu miere. Invitații sunt selectați cu mare atenție ca nu cumva printre aceștia să se strecoare vreunul care știe să facă vrăji pentru a nu fi lipsiți de belșug tot anul. Sfântul Ilie este și ocrotitorul recoltelor, de aceea în această zi ogoarele se stropesc cu agheazmă (apă sfințită) pentru ca ele să aducă rod bogat în anul următor. De asemenea în zorii acestei zile se culeg cele mai bune plante de leac, se culege și se sfințește la biserică busuiocul, o plantă cu efecte miraculose pentru sănătate și pentru viața spirituală. După ce se sfințește busuiocul se arde iar cenușa este folosită în scopuri terapeutice, în special pentru tratarea bubelor de la gura copiilor (herpesul sau bubele dulci). De Sfântul Ilie Proroc fetele pot afla cu cine se vor mărita. În mod discret, fetele se duc în ajunul zilei de cu noaptea îmbrăcate în cămăși albe sau
Sfantul Ilie

Sfantul Ilie

dezbrăcate, în lanurile de cânepă și se tăvălesc prin cultură, scăldându-se în roua așternută pe aceasta. Dacă noaptea care va urma visează un lan de cânepă verde, aceasta se va căsătorii cu nun fecior tânăr. În schimb, fata care visează un lan de cânepă uscată se va căsătorii cu un fecior mai în vârstă. Pentru a fi sănătoși tot anul, în această zi se mănâncă multe fructe cu excepția merelor văratice sau merelor de vară –fructele preferate ale Sfântului. Tradiția spune că nu trebuie mâncate aceste mere până după sfințirea lor, pentru a fi apărați de trăsnetele de peste an. Cine nu va ține cont de această tradiție pe lumea cealaltă va avea parte numai mere. Ziua Sfântului Ilie marchează și mijlocul verii pastorale, când le este permis ciobanilor să coboare de pe munte, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Ei nu vin acasă cu mâna goală ci aduc în dar nevestelor sau iubitelor furci din lemn pentru tors, confecționate chiar de mâna lor. Sfântul Ilie Proroc este una dintre cele mai interesante și complexe figuri de sfinți, putând fi considerat un sfânt ecumenic, deoarece este
Sfantul Ilie

Sfantul Ilie

cinstit nu numai în creștinism, ci și în iudaism și chiar în tradiția islamică. Luna a șaptea din an sau luna lui ,,Cuptor” este cea mai călduroasă lună a anului. Săptămânile lunii, patru la număr se numesc: ,,Săptămâna secerișului”- săptămână dedicată secerișului, ,,Săptămâna Pintiliilor”, aprigele surori a lui Ilie, ,,Săptămâna lui Sântilie” și ,,Săptămâna Verii”. În acestă lună, românii, indiferent de zona în care locuiesc țin cont de superstiții și sărbătoresc încă două zile sensibile Ilie Pălie și Foca, de frică, că aceștia să nu le ardă recoltele și trupurile. Despre Ilie Pălie sau Ilie cel Mic se știe că este un personaj mitic în calendarul popular, vizitiu la trăsura cerească a lui Sfântul Ilie , aducător de arșiță și foc, care mijlocește pe lângă marele Proroc Ilie pentru ca acesta să nu trimită stihiile naturii asupra recoltelor. În unele tradiții Ilie Pălie produce focul în care suflă Foca și-l împrăștie. Aceste două divinități mitice erau în legătură cu zeul focului și al soarelui. Despre Sfântul Foca se știe că era considerat patronul navigatorilor și nu avea legătură cu focul, ci cu apa, deși poporul ține această zi pentru a se păzi de foc. Se mai spune, că Foca este o creatură răzbunătoare, care arde case, câpițele de fân, holdele de grâu, etc și chiar pe cei care lucrează în această zi.

SUPERSTIȚII ȘI CREDINȚE POPULARE
DE SFÂNTUL ILIE PROROCUL
-În această zi nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, poaie, grindină);
-Atunci când tună și fulgeră , Sfântul Ilie a mai omorât un drac;
-Tunetul este de fapt zgomotul făcut de carul Sfântului Ilie atunci când se
hurducăie prin ceruri,
-Trăsnetul este sunetul făcut de biciul de foc al Sfântului Ilie, atunci când ii
doboară pe draci;
-Dacă sunt tunete de Sfântul Ilie, alunele și merele vor fi viermănoase. Dacă
plouă de Sfântul Ilie , ploaia nu va înceta vreme de 20 de zile;
-Dacă în ziua de 20 iulie este furtună, geamurile și ușile casei trebuie să fie bine
închise, pentru a nu intra în casă vreun drac fugărit de Sfântul Ilie;
-Pe vreme de furtună nu este bine să iți găsești adăpost sub un carpen , întrucât
în acest copac preferă să se ascundă dracii înfricoșați de Sfântul Ilie;
-Nu este bine să pornești la drum în ziua de Sfântul Ilie;
-Atunci când tună, oamenii trebuie să iși facă cruce, întrucât Dumnezeu i-a
poruncit Sfântului Ilie să lovească în toate , numai în cruce nu;
-Paloșul Sfântului Ilie are un tăiș din aur și celălalt din argint. Atunci când iși
folosește tăișul de aur, aduce mană , când lovește cu cel de argint, aduce grindină;
-Roțile zimțuite ale carului Sfântului Ilie sparg cerul și revarsă apa din nori peste
pământ;
-Dacă se arată vreme de furtună, trebuie să aprinzi tămâie în casă, ca nu cumva
să fie vreun drac adăpostit înlăuntru și să atragă astfel fulgerele Sfântului Ilie;
-Pentru a se pune la adăpost de biciul de foc al Sfântului Ilie, diavolii se pitesc pe
pământ, sub streșinele caselor, în copaci, în turlele bisericilor sau în trupurile
animalelor. Din acest motiv, nu ți se recomandă să lași afară animale, mai ales câini,
pisici si capre;
-În ajunul zilei de Sfântul Ilie, fetele iși pot ghici ursitul. Pentru aceasta, ele merg
pe câmpuri, se dezbracă în pielea goală și se tăvălesc prin cânepă. Dacă în acea
noapte ele viseză cânepă verde , înseamnă că se vor mărita cu un bărbat tânăr ;
dacă în vis le apare cânepa uscată, sunt sortite unui soț bătrân;
-În dimineața zilei de Sfântul Ilie, se culeg plante de leac, dar și ierburi de
farmece și vrăji. Plantele ce urmau a fi utilizate în practici magice trebuia să fie
udate de sângele unui cocoș tăiat deasupra lor;
-Busuiocul adunat cu acest prilej este pus la uscat sub streșini, în cămări sau
poduri, ori este adus la biserică pentru a fi binecuvantat și asezat la icoane, după
care este ars. Cenușa busuiocului este păstrată în casă, pentru a lecui copiii de
bubele rele apărute în gură;.
-Până în ziua Sfântului Ilie nu este îngăduit să se mănânce mere și nu este voie ca
acestea să se lovească unul de celălalt, întrucât lucrul ăsta aduce grindină. Pe data
de 20 iulie, se aduc mere în biserică pentru sfințire, aceste fructe speciale devenind
de aur pe cealaltă lume. În aceeași zi, se celebrează „Moșii de Sfântul Ilie”,
prilej de comemorare a copiilor morți, când se dau mere de pomană copiilor din
vecini sau celor întâlniți în cale. Dacă pomul din care se dau merele a fost scuturat,
sau dacă s-au luat ori mâncat mere din el înainte de 20 iulie , Sfântul Ilie va arunca
cu grindină pe pământurile celor ce au păcătuit astfel;
-De Sfântul Ilie, are loc „retezatul stupilor”, adică cea dintâi recoltare a mierii de
albine din an , cu condiția ca ziua de 20 iulie să nu pice duminică, luni, miercuri ori
vineri. Adunatul mierii era o îndeletnicire exclusiv masculină, practicată de
persoane curate la trup și la suflet, și era urmată de o petrecere la care vecinii erau
poftiți să guste din aurul albinelor sau să se îndulcească cu țuică amestecată cu
miere. La acest festin nu trebuiau să fie invitați străinii sau oameni ce se îndeletniceau
cu vraji, în caz contrar rodnicia fiind alungată din stupi;
-În ziua de 20 iulie nu este bine să se lucreze. Orice om care nu respectă această
zi este pedepsit cu asprime de Sfântul Ilie, cu furtună sau grindină peste ogoarele
ori gradina lui;
-Pe 20 iulie, în unele zone ale țării , la „hora Santiliei”, ciobanii coboară cu
turmele de la stână aducând nevestelor sau fetelor îndragite un cas și o furcă de
tors crestată, după care le invită la horă. Tinerele fete care nu jucau la acest dans
ritual nu puteau fi pețite și nu se puteau mărita în acel an. De altfel, ciobanii nu
avea voie să coboare în sat ori să fie vizitați de femei până în ziua de Sfantul Ilie, în
acest fel curățenia lor trupească asigurând rodnicia turmei de oi.

Sfantul Ilie

Sfantul Ilie

Reclame
Acest articol a fost publicat în Traditii Iulie, Traditii populare și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s