Calusul Romanesc (Calusarii)

Atestat documentar din 17 noiembrie 1538, Caracalul este situat în câmpia Romanațului, fiind o localitate plină de vestigii care dovedesc locuirea acestui ținut încă din preistorie. Localitatea este situată între ruinele castrului roman Romula și cele ale cetății Sucidava. În oraș se află ruinele unui turn care a fost atribuit de folclor împăratului roman Caracalla, de la numele căruia ar proveni denumirea orașului. Mihai Viteazul și-a făcut aici o curte domnească și o biserică şi tot Mihai Viteazul a ridicat Caracalul la rang de oraș. Pe lângă vestigiile arheologice ale zonei, la Caracal se păstrează şi se sărbătoreşte în fiecare an cel mai vechi, autentic şi spectaculos dans popular, CĂLUŞUL. În acest an se desfăşoară cea de-a 45–a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Căluşul Românesc”, obiceiul căluşului fiind Calusul Romanescinclus de către UNESCO, pe lista capodoperelor imateriale ale omenirii, începând cu anul 2005. În cadrul festivalului se organizează un simpozion căluşăresc care îşi propune, cu sprijinul specialiştilor în domeniu, elucidarea originii şi tainelor celui mai tulburător şi ameţitor dans românesc, unic prin varietate şi bogăţie de mişcări,

Calusul Romanesc

Calusul Romanesc

purtând marca inconfundabilă a geniului nostru, urmărind în mod deosebit promovarea şi punerea în valoare a obiceiului căluşului. În anul 1969 la Slatina, se desfăşoară, prima dată Festivalul – concurs interjudeţean “Căluşul Românesc” care, apoi a continuat, an de an în săptămâna Rusaliilor începând din 1978 până în prezent acesta organizându- se la Caracal. În anul1991 s-a încercat înfiinţarea unei secţiuni internaţionale menţinută doar 5 ani, participarea internaţională fiind reluată din 2007, devenind festival internaţional. În toată această perioadă, pe scena festivalului au evoluat peste 1500 de formaţii de căluşari, căluşeri şi căiuţi, ansambluri folclorice însumând aproape 40.000 de dansatori şi un public de peste 100.000 de spectatori. Festivalul, debutează în fiecare an cu parada portului popular căluşăresc, a

Calusul Romanesc

Calusul Romanesc

formaţiilor şi ansamblurilor participante, spectacol ce reprezintă de fiecare dată, o frenetică revărsare de ritmuri şi culori, de figuri coregrafice dintre cele mai felurite, de strigături şi rapide bătăi de pinteni, un veritabil recital etnofolcloric, în care horele şi sârbele olteneşti se prind în frumuseţe cu zborul pasului muntenesc, cu săritura plină de graţie a dansului transilvan şi cu tropotitele moldoveneşti. Anual, de Rusalii, din toate colţurile ţării, se adună în Câmpia Romanţiului, la Caracal, devenit pentru câteva zile „Capitala căluşului românesc”, căluşarii din Oltenia şi Muntenia, căluşerii din Banat şi Transilvania, căiuţii din Moldova, ansambluri folclorice reprezentative din ţară şi din străinătate, uniţi de acelaşi dulce grai al frăţiei întru obiceiuri. În cadrul festivalului se organizează şi un Târg al meşteşugurilor tradiţionale cu scopul de a susţine micii meşteşugari în promovarea produselor proprii, autentice româneşti, dar şi pentru a împărtăşi publicului din tradiţiile de odinioară. Se doreşte stimularea altor vetre căluşăreşti de a păstra, conserva şi valorifica tradiţiile şi de a le promova prin participarea la festival, precum şi punerea în valoare a portului popular şi încurajarea păstrării şi transmiterii acestuia cât mai aproape de autentic, inclusiv o promovare mai largă prin dezvoltarea participării internaţionale prin invitarea şi promovarea unor valori imateriale din ţările incluse în patrimoniul UNESCO prin colaborarea cu Comisia Naţională a României pentru UNESCO. Organizarea, în cadrul festivalului a unui Târg de meşteşuguri tradiţionale are menirea să demonstreze cât de importantă este transmiterea meşteşugului din generaţie în generaţie şi promovarea centrelor meşteşugăreşti ca posibile destinaţii turistice.

Calusul Romanesc

Calusul Romanesc

Se realizează o încurajare a circulaţiei valorilor culturale şi artistice, o susţinere a mobilităţii naţionale şi internaţionale şi favorizarea dialogului cultural între cetele de căluşari din principalele zone folclorice, ansambluri folclorice, cercetători şi coregrafi inclusiv cu cei din ţările participante la festival. Prin colaborarea, din acest an, cu Autoritatea Naţională pentru Turism se realizează şi promovarea Festivalului ca destinaţie turistică pentru pasionaţii de folclor şi de tradiţii culturale, precum şi includerea Festivalului în circuitul naţional şi internaţional de turism cultural. Tipuri de produse turistice promovate in cadrul evenimentului: spectacole folclorice, obiceiuri tradiţionale legate de Obiceiul Căluşului valoare de patrimoniu imaterial UNESCO; alte valori de patrimoniu imaterial UNESCO, ansambluri din străinătate invitate la festival; gastronomie şi meşteşuguri tradiţionale; turism de agrement, în Parcul Constantin Poroineanu, recunoscut în Europa ca cel de-al treilea parc natural ca dimensiune; turism ecumenic/cultural, prin vizitarea Bisericilor de la Curtea Domnească, Biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de familia Jianu, unde se află înmormântat haiducul Iancu Jianu, biserica Toţi Sfinţii şi a ruinelor cetăţii Romula fostă capitală a Daciei Malvensis la 7 km de Caracal unde are loc Festivalul Cetăţii, a pinacotecii „Marius Bunescu”, cu o colecţie de peste 300 de tablouri.

Reclame
Acest articol a fost publicat în Traditii Iunie, Traditii populare și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s