COCOȘUL DE HUREZ

Oraşul Horezu, cunoscut ca centru etnografic, folcloric și ca vechi centru de
ceramică populară este situat în

Cocosul de Hurez

Cocosul de Hurez

extremitatea nord-vestică a judeţului
Vâlcea, într-o zonă depresionară
delimitată spre sud de Măgura
Slătiorului, iar la nord de creasta
Munţilor Căpăţânii, la o altitudine
medie de circa 550 m. Faţă de
reşedinţa de judeţ, municipiul
Râmnicu Vâlcea, staţiunea turistică
Horezu se află la 44 km (pe DN 67),
spre vest.
Apărut spre sfârşitul sec. al XVIII-lea,
centrul de ceramică Horezu considerat
cel mai important centru de
ceramică din România, a fost specializat inițial în confecționarea străchinilor și
a taierelor, apoi și-a diversificat producția prin introducerea mai târzie a
cănițelor, ulcioarelor, a ghivecelor pentru flori și a borcanelor de untură.
Piese elegante reflectând pe alocuri influențe orientale, vasele de Horezu, nu
de puține ori, au fost destinate uzului familiilor boierești. Axat pe producția de
ceramică smălțuită, centrul a cunoscut o binemeritată celebritate datorită în
special, farfuriilor ornamentate cu un decor obținut prin jirăvire cu instrumente
ca gaița sau cornul. În această tehnică, vasele erau „înflorite” cu motive
„penate” sau „în lacrimă” de o mare finețe, asemănătoare unei pânze de
păianjen.
Un simbol dominant în pictura vaselor de Horezu este cocoșul alături de care,

Cocosul de Hurez

Cocosul de Hurez

însă, întâlnim și alte figuri precum stele, șerpi,
copaci, oameni, flori, pești, spirala dublă, linia
dreaptă, linia ondulată, frunza, brâul, soarele,
spicul, pomul vieții și coada de păun. Există și
două culori specifice zonei: roșul și galbenul
de Horezu. Aici, la Horezu, olăritul continuă să
reprezinte emblema locului marcată anual
prin târgul international „Cocoşul de Horez”
din luna Iunie. Povestea Târgului de ceramica
“COCOŞUL DE HUREZ” începe în vara anului 1971 pe malul bătrânului Alutus,

Cocosul de Hurez

Cocosul de Hurez

atunci când organizatorii Festivalului de folclor
“Cântecele Oltului” au avut inspiraţia să adauge
la această sărbătoare a cântecului, jocului şi
portului popular, sărbătoarea lutului, care
prinde viaţă în mâinile fermecate ale meşterilor
olari.
Începând cu 1974 (a IV-a ediţie), Târgul este
aşezat în vatra lui firească, la Horezu, – Parcul de
la stejarii seculari – locul unde se desfăşoară an
de an, oferind fiecărui participant spaţii pentru a-şi expune lucrările. Prin
invitarea la târg a olarilor din celelalte centre românesti, maghiare şi săseşti, se
realizează o foarte bună viziune de ansamblu a olăritului contemporan.
Târgul ceramicii populare româneşti “COCOŞUL DE HUREZ“ , a devenit în
timp o adevărată “ACADEMIE A OLARILOR” și este unul din cele mai mari
evenimente culturale naţionale, ajuns la a 44-a ediţie,”, care reunește meşteri
în arta olăritului din toate colțurile țării chiar și din afara granițelor, festival al
culorilor și compoziţiilor plastice transpuse în lutul reînviat de mâinile fermecate
ale meşterilor olari. Sosiţi din toate centrele de olărit din ţară, meșterii
alcătuiesc, prin alăturarea la Târg a lucrărilor din lut, un tablou complet al
olaritului contemporan. „Cocoșul de Hurez” reuneşte anual cei mai talentați
meșteri în arta olăritului, eveniment care atrage an de an mii de cunoscători şi
admiratori ai meşteșugului olăritului. Este unul din cele mai importante centre
ale ceramicii românesti, meşteşugul fiind practicat ca principală sursă de venit
a descendenţilor vestitelor familii de ceramişti Vicşoreanu, Iorga, Frigura,
Mischiu, Popa în condiţiile unei societăţi moderne, în permanentă schimbare.
Este un argument care justifică atât perenitatea Târgului, cât şi largul ecou
naţional şi internaţional al acestei extraordinare manifestări.
Galeria de artă populară contemporană, ce

Cocosul de Hurez

Cocosul de Hurez

funcţionează în sălile Casei de Cultură “Constantin
Brâncoveanu” din Horezu, acumulează
an de an “recolta valorică”, constituindu-se,
asemenea Târgului, într-o corabie salvatoare a
unui meşteşug multimilenar.
Ca o recunoaştere a contribuţiei avute la
păstrarea şi dezvoltarea tradiţiei în olărit,
Oraşul Horezu deţine preşedenţia Asociaţiei
Româneşti a Localităţilor Centre de Ceramică,
de unde şi denumirea de ,,Capitală a Ceramicii Româneşti”, membră fondatoare
alături de Franţa, Italia şi Spania a Aociaţiei Europene a Localităţilor
Centre de Ceramică.
UNESCO a decis, în cadrul celei de-a şaptea sesiuni a Comitetului Interguvernamental
de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, care s-a desfăşurat la
Paris, în perioada 3 – 7 decembrie 2012, înscrierea ceramicii româneşti de
Horezu în lista Patrimoniului cultural imaterial.
Toate acestea fac din Horezu un important punct de atracție pentru turiștii din
țară, din întraga lume. Principalele atracţii ale zonei sunt ceramica de Horezu
şi Mănăstirea Hurez, sit aflat în patrimoniu Mondial UNESCO începînd cu anul
1993.

Cocosul de Hurez

Cocosul de Hurez

Reclame
Acest articol a fost publicat în Traditii Iunie, Traditii populare și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s