Manastirea Bistrita, Judetul Valcea

Ridicata acum mai bine de 500 de ani, pe malul drept in directia de curgere al raului cu acelasi nume, manastirea Bistrita se incadreaza sublim in frumusetea cadrului natural care o inconjoara, creand parca un tablou pitoresc de la care cu greu te-ai putea incumeta sa-ti abati privirea.

ImageImageImageImage

Aflata la nici 3 ore de mers cu masina din Bucuresti, la aproximativ 300 de kilometri departare, asezamantul religios din comuna Costesti (Judetul Valcea) adaposteste o comoara spirituala nepretuita : moastele Sfantului Grigorie Decapolitul, al carui trup este considerat in randul pelerinilor ca fiind purtator de daruri divine.

ImageImage

De indata ce intri in curtea manastirii, remarci cu usurinta dispunerea si organizarea constructiilor interioare, specifice manastirilor de credinta ortodoxa : biserica aflata in centrul de compozitie al manastirii, inconjurata de constructiile anexe (chiliile – incaperile pentru folosinta calugarilor sau calugaritelor din manastire, trepeza – sala de mese, arhondaricul – spatiul destinat pentru gazduirea oaspetilor si pelerinilor, cuhnia (bucataria) si turnul clopotnita.
Odata intrat in biserica, esti invaluit de o racoare placuta, in timp ce un décor duhovnicesc aparte ti se prezinta inaintea ochilor : icoane, picturi interioare, racla cu moastele, tablouri portret, iconostasul, si impunatorul policandru ornate cu oua de strut, lucrat la Viena si donat in 1683 de catre domnitorul Constantin Brancoveanu (alaturi de clopotul mare care cantareste 800 kilograme).

ImageImageImageImage

Terminand de rostit in gand o scurta rugaciune, ne inchinam si pasim afara, mai impacati parca, dar hotarati totodata sa vizitam si Pestera Liliecilor. Imbiati de razele calde ale soarelui din acea zi superba de toamna, apucam calea potecii din spatele manastirii si incepem ascensiunea relativ lejera catre pestera. Intalnim pe drum un fluture care se bucura de soare si un cosas care se uita curios la noi si care se lasa convins sa-i facem cateva poze.

ImageImage

Nu ezitam niciun moment in a mai admira natura cu nuante ruginii sau in a mai intoarce privirea catre manastire, care capata alta perspectiva odata cu urcarea noastra catre pestera.

ImageImageImageImage

Susurul apei curgatoare din vale ne insoteste permanent, incantandu-ne auzul, iar talentul nostru de fotografi amatori se trezeste parca, in incercarea de a imortaliza de la distanta mica fructele rosii ale unui arbust crescut in stanca, asemanatoare maceselor.

ImageImage

Dupa aproximativ 20 de minute de mers usor, ajungem la intrarea in grota. Descuiem lacatul de la usa cu grilaj de fier, montata la intrare (cerusem in prealabil cheia la maicutele de la manastire) si intram. Cu pupilele dilatate din cauza diferentei de lumina, traversam galeriile semiobscure ale cavernei, iar in interior descoperim doua bisericute sapate in stanca si partial zidite : Ovidenia si Sfintii Arhangheli. Holurile si salile pesterii adapostesc o populatie bogata de lilieci inofensivi, al caror zgomot produs seamana mai mult cu susurul unui izvor de munte.

ImageImageImage

Multumiti de cele vazute, ne luam la revedere de la lilieci, incuim in urma noastra poarta si ne intoarcem catre manastire unde returnam cheia primita si multumim.
Dupa un calcul rapid privind timpul necesar, si cu ajutorul unui panou ivit in cale ce continea o harta a locului, stabilim sa ne abatem putin pe drumul neasfaltat dintre cheile Bistritei, pentru ca mai apoi sa urcam (cu masina) si pana la Manastirea Arnota.

Cheile, niste culoare inguste marginite de stanci masive verticale, te farmeca parca amplificandu-ti si alimentandu-ti continuu dorinta de a merge cat mai departe, pentru a vedea ce peisaj se ascunde dupa urmatoarea cotitura.

ImageImageImage

Hotarati sa bifam si ultimul obiectiv, ne intoarcem din scurta calatorie pe drumul ingust si ne indreptam catre Manastirea Arnota. Trecem pe drumul de acces a carierei de calcar din apropiere, care parca semana cu dunele de nisip ale desertului scaldat de razele soarelui care se pregatea sa apuna.

ImageImage

Manastirea Arnota este construita de Matei Basarab intre anii 1633-1634, fiind asemeni Manastirii Bistrita o manastire de calugarite, de credinta Ortodoxa. Situata pe versantul unui munte, lacasul ofera panorama deosebita asupra imprejurimilor, in timp ce orientarea sudica favorizeaza expunerea indelungata la soare pe parcursul intregii zile. Izolarea
stabilimentului contrasteaza puternic cu ospitalitatea maicutelor ,care ne-au oferit o ciorba de peste la cina, cum rar intalnesti chiar si in localitatile de la Dunare.

ImageImageImageImageImageImage

Dupa o scurta rugaciune in biserica frumos decorata si mai modesta ca dimensiuni, terminand ziua cu un apus de soare splendid, pornim la drumul de intoarcere spre Bucuresti, gandindu-ne la toate locurile minunate pe care le-am vazut si visand la urmatoarea drumetie pe care o vom face…

Reclame
Acest articol a fost publicat în Romania, Valcea (Romania) și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s